Localitati Gorj
Gorj
Cautari Frecvente
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V X Y Z
City break

Informatii Gorj

Informaţii generale

Aşezare
În partea sud-vestică a României („Ţara de Sus” a Olteniei), pe cursul mijlociu al Jiului, prin mijlocul său trecând paralela 450 latitudine nordică.

Vecini
La nord: Judeţul Hunedoara, la est: Judeţul Vâlcea, la sud-est: Judeţul Dolj, la sud-vest: Judeţul Mehedinţi, la nord-vest: Judeţul Caraş Severin.

Suprafaţa
5.602 km2 (respectiv 2,4% din teritoriul ţării).

Populaţie
397.000 locuitori.

Oraşe
Târgu Jiu, reşedinţă de judeţ, cu 98.000 locuitori, la o altitudine de 210 m, cu nemuritoarele monumente brâncuşiene, ce ilustrează în cel mai înalt grad, creaţia şi spiritualitatea românească. Alte oraşe: Bumbeşti Jiu, Motru, Novaci, Târgu Cărbuneşti, Ţicleni.

Relieful
Cuprinde armonios şi variat trei trepte distincte ce coboară de la nord la sud: flancurile sudice ale Munţilor Parâng (cu vf. Mândra de 2.519 m), Vâlcan, Godeanu, şi extremităţile vestice ale Munţilor Căpăţânei, zona subcarpaţilor Getici (Depresiunea subcarpatică olteană şi Depresiunea Târgu Jiu - Câmpu Mare) şi o porţiune mai joasă în sud, din Piemontul Getic (extremitatea nordică).

Clima
Este temperat continentală de deal, cu 190 de zile fără îngheţ, cu precipitaţii neuniform repartizate, cu vânt dominant dinspre nord, pe valea Jiului. Temperatura medie în luna ianuarie este de -3 - - 100C iar în luna iulie 10 - 200C.

Cursuri de apă
Cuprind Jiul de la pasul Lainici până la confluenţa cu Gilortul (103 km), cu afluenţii săi Suşiţa, Jaleşul, cu Tismana şi Bistriţa, pe dreapta şi Sadu, Amaradia, Cioiana, Gilort, pe stânga, iar in nord se întâlneşte râul Motru.

Atracţii turistice

Munţi
Munţii Parâng (cu vf. Mândra de 2.519 m), ocupă locul al doilea din Carpaţii româneşti, după Făgăraş. Având în vedere acest aspect, firesc, atractivitatea lor este dată de prezenţa urmelor lăsate de gheţarii cuaternari: circuri, lacuri şi văi glaciare, morene, creste. Munţii Vâlcan, având culmi împădurite şi vârfuri rotunjite, dar şi zone atractive pentru cei ce vor să practice alpinismul.

Peşteri
Peştera Muierilor (lângă Baia de Fier), monument al naturii care conţine originale podoabe (concreţiuni calcaroase) ce dau fantezie şi splendoare peşterii. Sălile acestei rezervaţii speologice au nume sugestive: „Sala liliecilor” (adăposteşte numeroase colonii de lilieci), „Galeria urşilor” (unde s-au găsit oseminte ale ursului de cavernă). Azi, complet elecrificată, formează şi o rezervaţie arheologică. A servit ca locuinţă oamenilor încă din paleoliticul mijlociu. Numele ei aminteşte de faptul că ea a servit drept adăpost femeilor şi copiilor în epoca migraţiei popoarelor. Peştera Polovragi (în Cheile Olteţului), galeriile ei formează un adevărat labirint. O veche legendă spune că aici trăieşte Zamolxe, zeul dacilor, şi că picăturile ce se preling din ţurţurii de piatră nu ar fi altceva decât lacrimile vărsate de zeu după cucerirea Daciei de către romani. Peştera Cloşani (la 433 m altitudine), la poalele Munţilor Mehedinţi, cu lacuri, faună cavernicolă bogată, numeroase concreţiuni calcaroase, uşor accesibilă. Alte peşteri: Peştera Cioaca cu Brebeni, în nordestul Munţilor Mehedinţi, cu un decor de mare valoare, Peştera Gura Plaiului, lângă Baia de Aramă, rezervaţie speologică şi monument al naturii.

Chei şi defilee
Defileul Jiului, unul dintre cele mai spectaculoase defilee din Carpaţi. Jiul străpunge munţii deschizând o poartă între Transilvania şi Oltenia. Şoseaua, o prispă scobită în piatra muntelui, şerpuieşte îndrăzneţ pe marginea Jiului, iar calea ferată trece peste prăpăstii ameţitoare sau pătrunde în numeroase tuneluri. Cheile Olteţului, având 2 km lungime, săpate cu răbdare de apa Olteţului care străluceşte la cca 15 m sub nivelul şoselei. Acest atrăgător peisaj formează şi o rezervaţie floristică ce merită să fie vizitată şi ocrotită. Cheile Sohodolului, chei magnifice ce se desfăşoară pe 10 km, în Munţii Vâlcan, formând o rezervaţie complexă. Sunt considerate o adevărată provocare pentru alpinişti, înălţimea pereţilor (aproape verticali) ajungând la 200 m. Cheile Corcoaia (la 40 km amonte de Băile Herculane), pe cursul superior al Cernei. Au o lungime de 200 m fiind extrem de interesante prin pereţii lor verticali, înalţi de peste 150 m, şi prin multitudinea de forme pe care le cuprind. Formează o rezervaţie geologică.

Staţiuni turistice
Săcelu (la 32 km nord-est de Târgu Jiu), staţiune balneoclimaterică (la 340 m altitudine), într-o zonă deosebit de pitorească, la adăpostul unor dealuri submontane împădurite. Aici s-au găsit mai multe monumente dedicate zeului Esculap (Asclepios) şi zeiţei Hygeea, zeii romani ai sănătăţii. Ca urmare, ea era cunoscută încă de pe vremea romanilor, care au construit băi termale (vestigiile acestor băi se văd şi astăzi). Dintre dotările de care dispune staţiunea amintim instalaţii pentru băi la cadă cu ape minerale, împachetări cu nămol, băi în aer liber. Căile de acces sunt: feroviare - gările Cărbuneşti sau Târgu Jiu pe linia FiliaşI - Petroşani - Simeria, apoi cu autobuzul până în staţiune, rutiere DN 67 de la Târgu Jiu sau Râmnicu Vâlcea.

Vestigii istorice
Vestigiile castrului roman de la Bumbeşti-Jiu, construit de cohorta a IV Cypria şi de un detaşament al Legiunii a V-a Macedonică în vremea împăratului Septimiu Sever (201 d.Hr.). Avea rolul de a păzi drumul roman din apropierea pasului Vâlcan. Cula Cornoiu de la Curtişoara (la 10 km de Târgu Jiu), monument istoric ridicat în 1745, reprezentând o casă fortificată, în scopuri de apărare. Adăposteşte un muzeu etnografic, iar în apropiere se află şi un Muzeu în aer liber al arhitecturii populare gorjene.

Edificii religioase
Mănăstirea Tismana din Tismana (la 10 km de Hobiţa), unul dintre cele mai vechi şi mai vestite monumente istorice şi de arhitectură feudală românească. A fost înălţată de Vlaicu Vodă Basarab, la îndemnul călugărului sârb Nicodim, între 1375 - 1378. Îşi trage numele de la arborii de tisa care acopereau odinioară întreaga regiune. Mănăstirea Polovragi (la 60 km de Târgu Jiu), vestită ctitorie din 1505, ridicată de Radu şi Pătru, fii lui Danciu Zamona şi reconstruită de Constantin Brâncoveanu în secolul următor. Azi păstrează frumoase fresce iniţiale. Alte edificii religioase: Mănăstirea Lainici (la 35 km de Târgu Jiu), schit construit în sec. XV şi refăcut în sec. XIX, Mănăstirea Crasna (1636), Ruinele mănăstirii Vişina (sec. XIV-XV), Biserică fortificată Vlădeni (1695), Catedrala „Sf. Voievozi” din Târgu Jiu (1764).

Edificii culturale
Casa memorială „Constantin Brâncuşi” din Hobiţa (la 29 km de Târgu Jiu), de unde a plecat odinioară acest fiu al plaiurilor gorjene. În această zonă din Subcarpaţii Olteniei, cel ce a sculptat idei, devenind o glorie mondială, a găsit cele mai fertile izvoare de inspiraţie. Casa memorială „Tudor Vladimirescu” de la Vladimir, construcţie modestă din bârne unde s-a născut, în 1780, conducătorul revoluţiei din 1821. Casa memorială „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu Jiu, aici s-a născut eroina din Jiu, care pentru curajul său a fost decorată şi avansată la gradul de sublocotenent.

Monumente şi statui
Amsamblul sculptural al lui Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, cel mai de seamă obiectiv turistic al oraşului. Creatorul şcolii moderne de sculptură, genialul Constantin Brâncuşi a oferit în dar oraşului Târgu Jiu câteva dintre operele sale de o inestimabilă valoare, opere pe care turiştii (români şi străini) au şansa de a le vedea în aer liber. Sculpturile lui Constantin Brâncuşi sunt binecunoscute şi pe plan internaţional. Muzeul de artă modernă din New York găzduieşte o notabilă colecţie aparţinând acestui mare artist. În estul oraşului se află: Coloana fără sfârşit (Infinită) care sugerează legătura spirituală a omului cu infinitul; este o repetare a stâlpilor de pridvor, o lume în identică şi constantă perpetuare; Masa festivă, cu 6 scaune. În Grădina Publică sunt amplasate: Aleea scaunelor, 30 scaune de piatră, Masa tăcerii, cu 12 scaune şi Poarta sărutului. Aceste monumente au fost create în cinstea celor care şi-au jertfit viaţa în primul război mondial. Monumentul Padeş (la 4 km de Baia de Aramă), ridicat pe locul unde s-a adunat oastea pandurilor şi unde Tudor Vladimirescu, conducătorul revoluţiei, a citit celebra sa proclamaţie de la 23 ianuarie 1821, prin care îndemna poporul la luptă. Monumentul are forma unei piramide care are în vârf o torţă a recunoştinţei veşnice. Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu din Târgu Jiu, ridicat în cinstea eroinei care şi-a dat viaţa pentru apărarea ţării, pe frontul din Moldova, în primul război mondial. Statuia lui Tudor Vladimirescu din Târgu Jiu, unul dintre cele mai frumoase monumente ridicate conducă torului mişcării revoluţionare din 1821.

Etnografie
În satele gorjene casele se mai „croiesc” şi azi după frumoasele tradiţii ale arhitecturii locale, locuitorii acestor meleaguri îmbracă frumosul port gorjean în zilele de sărbătoare. Dintre satele care păstrează nealterate îndeletnicirile tradiţionale, amintim: Glogova (ceramică ce prezintă o cromatică variată), Stefăneşti (centru de ceramică roşie nesmălţuită), Polovragi (cioplitul şi sculptatul lemnului), Somăneşti (dulgherit).
Cauta in Gorj
Bilete avion  • Bilete low cost
Atractii si zone de interes
Telefoane utile
Pompieri
Jandarmeria
Salvarea
Politia
Apel unic de urgenta
Apel unic de urgenta
Ambulanta
Invatamant
Scoala generala Sf. Nicolae
Colegiul National George Cosbuc
Scoala cu Clasele I - VIII Plostina
Scoala cu Clasele I - VIII Rosiuta
Clubul Elevilor Motru
Gradinita cu program prelungit Nr. 1
Scoala cu Clasele I - VIII nr.1
Banci
ATM Agentia Bancpost Targu Carbunesti
ATM S.C. EXPASCOM SRL
ATM Politia Rovinari
Banca Transilvania - Sucursala Targu Jiu
C.E.C. - Sucursala Targu Jiu
C.E.C. - Sucursala Nr. 2 Targu Jiu
C.E.C. - Sucursala Nr. 3 Targu Jiu
Benzinarii
Statia Nr. 16 Petrom
Statia Nr.13 Petrom
Statia Nr.14 Petrom
Statia Nr.5 Petrom
Statia Nr.6 Petrom
Statia Nr.2 Petrom
Statia Nr.7 Petrom
Primarie
Primaria Targu Carbunesti
Primaria Municipiului Targu Jiu
Primaria Municipiului Motru
Primaria Novaci

Ghid
Informaţii generale

Aşezare
În partea sud-vestică a României („Ţara de Sus” a Olteniei), pe cursul mijlociu al Jiului, prin mijlocul său trecând paralela 450 latitudine nordică.

Vecini
La nord: Judeţul Hunedoara, la est: Judeţul Vâlcea, la sud-est: Judeţul Dolj, la sud-vest: Judeţul Mehedinţi, la nord-vest: Judeţul Caraş Severin.

Suprafaţa
5.602 km2 (respectiv 2,4% din teritoriul ţării).

Populaţie
397.000 locuitori.

Oraşe
Târgu Jiu, reşedinţă de judeţ, cu 98.000 locuitori, la o altitudine de 210 m, cu nemuritoarele monumente brâncuşiene, ce ilustrează în cel mai înalt grad, creaţia şi spiritual.. citeste mai mult